Guvern: Companiile de stat subvenţionate necesită mecanisme de monitorizare, redresare sau restructurare urgentă

Companiile de stat subvenţionate, mai ales cele cu pierderi mari, necesită mecanisme de monitorizare, redresare sau restructurare urgentă, se arată într-un raport elaborat de Cancelaria prim-ministrului, potrivit documentului oficial.

Documentul privind eficienţa administraţiei publice a fost elaborat în cursul anului trecut, pe baza datelor oficiale disponibile la momentul redactării aferente anului 2024, conform raportului.

Dintre cele 1.140 companii cu date financiare disponibile, doar 195 sunt subvenţionate (17%), însă acestea concentrează 45% din totalul cheltuielilor cu personalul din întregul sector, relevă raportul Cancelariei prim-ministrului.

"Unele companii subvenţionate înregistrează pierderi majore (ex. CFR, Metrorex, STB). 49 de companii subvenţionate cu pierderi cumulează 7 miliarde lei cheltuieli de personal, ceea ce reprezintă 22% din totalul cheltuielilor de personal ale întregului sector public de companii", se precizează în documentul elaborat de Cancelaria prim-ministrului.

Peste 55% dintre salariaţii actuali din instituţiile publice şi din companiile de stat au peste 45 de ani, iar între 50 - 60% vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, potrivit raportului.

"Această realitate creează o oportunitate de restructurare naturală a aparatului bugetar, dar impune şi un efort major de pregătire şi reconversie profesională a forţei de muncă pentru generaţiile viitoare", concluzionează autorii studiului, conform documentului.

Totodată, există 15 companii care au cheltuieli, dar nu raportează venituri sau subvenţii, semnalând inactivitate operaţională sau lipsă de control financiar, potrivit raportului Cancelariei prim-ministrului.

Autorii atrag atenţia şi asupra imaginii "fragmentate" şi "neuniforme" a administraţiei publice centrale, în contextul în care lipseşte o bază de date unificată pentru toate formele contractuale şi categoriile de personal, se arată în document.

Totodată, numărul "ridicat" de contracte multiple şi forme atipice de angajare "ridică suspiciuni" privind eficienţa utilizării fondurilor publice, se mai arată în raportul elaborat de Cancelaria prim-ministrului.

Registrul companiilor subordonate statului român, cu capital majoritar sau integral de stat sau al UAT, cuprinde 1.735 de companii aflate în subordinea statului, dintre care doar 1.421 active, conform documentului oficial.

Cele 314 companii clasate ca "inactive" sunt în stare de faliment, insolvenţă, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate, potrivit raportului.

Numărul mediu de salariaţi, cumulat, din toate întreprinderile care au raportat situaţii financiare (1.107), la sfârşitul anului 2024, însuma 256.134, relevă documentul.

Un număr de 904 companii (82%) se autofinanţează, fără a beneficia de subvenţii de la bugetul de stat, conform raportului Cancelariei prim-ministrului.

Deşi ponderea numerică a celor 203 companii subvenţionate este redusă (18%), cheltuielile acestora cu personalul sunt aproape la fel de mari ca toate cheltuielile de personal ale celor 904 care se autofinanţează, evidenţiază raportul oficial.

În rândul companiilor nesubvenţionate, există 223 care au înregistrat pierderi, cu cheltuieli de personal cumulate de aproximativ 1,1 miliarde lei, potrivit documentului.

În schimb, 43 de companii subvenţionate au raportat pierderi în acelaşi an, însă cheltuielile lor cu personalul însumează 5,4 miliarde lei, conform raportului.

Companiile de stat cu cele mai mari venituri, care au fost profitabile în anul 2024 şi nu au beneficiat de subvenţii, având venituri de peste 1 miliard de lei sunt Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Transgaz, Electrocentrale Bucureşti, Poşta Română, Romatsa, Compania "Aeroporturi Bucureşti", Romarm şi Loteria Română, potrivit documentului elaborat de Cancelaria prim-ministrului.

Companiile cu pierderi brute de peste 100 milioane lei înregistrate în anul 2024 sunt CFR SA, Electrocentrale Craiova, Unifarm, CFR Marfă, Termoenergetica Bucureşti, Metrorex şi Complexul Energetic Valea Jiului, conform raportului.

Administraţia publică centrală are peste 13.900 de instituţii publice active, potrivit documentului oficial.

Potrivit raportului, în sistem coexistă mai multe tipuri de relaţii contractuale (CIM, funcţionari publici, demnitari, contracte de mandat), însă doar o parte dintre acestea sunt centralizate oficial şi complet.

Un număr de 199.125 persoane care lucrează în instituţii şi companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă, conform raportului Cancelariei prim-ministrului.

Se estimează că peste 104.000 salariaţi au ambele sau toate contractele de muncă în cadrul unor instituţii, potrivit documentului.

"Numărul ridicat de angajaţi cu contracte multiple (peste 199.000 persoane) sugerează o practică frecventă, inclusiv cazuri cu două contracte cu normă întreagă", se concluzionează în documentul oficial.

La nivelul tuturor instituţiilor publice, la sfârşitul lunii aprilie 2025, situaţia era următoarea, conform raportului:

posturi aprobate - 1.511.900;

posturi ocupate - 1.287.381;

posturi vacante - 224.519;

posturi remunerate - 1.255.381;

posturi ocupate de persoane care cumulează salariu şi pensie - 14.522.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a transmis următoarea situaţie, potrivit raportului:

posturi ocupate: 130.455;

posturi temporar ocupate: 4.535;

posturi vacante: 34.502;

posturi temporar vacante: 7.591.

Cumulate, cheltuielile de personal reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituţiilor publice, se arată în documentul elaborat de Cancelaria prim-ministrului.

Rezultatele arată că domeniile apărare şi sănătate înregistrează cele mai mari cheltuieli medii lunare pe salariat, semnalând "o alocare bugetară mai ridicată per angajat faţă de alte domenii", potrivit raportului.

La polul opus, asistenţa socială şi serviciile publice de utilităţi prezintă cele mai scăzute cheltuieli medii per salariat, indicând fie o salarizare mai modestă, fie o structură diferită a posturilor, de exemplu din punct de vedere al nivelului educaţional absolvit, se mai menţionează în raportul oficial.